Cum poţi să-mi faci atâta bine? – poezie

Cum poţi să-mi faci atâta bine?
Cum poţi să mă iubeşti atât?
Ce lucru vezi, de preţ, în mine –
Un vas neînsemnat, din lut…?

De ce îţi pasă de-a mea viaţă?
Şi Te implici în ea mereu?
Ce merite-am în a Ta Faţă?
De ce-ţi sunt importantă eu?

De ce când inima-mi se frânge
Te doare rana şi pe Tin’?
De ce când sufletul îmi plânge
Suspină şi-al Tău Duh divin?

De ce cu cât greşesc mai tare
Făcându-Te să Te-ntristezi,
Dragostea Ta e tot mai mare
Şi mai duios mă-mbrăţişezi?

De ce Te preocupă-ntruna
Să-mi faci viaţa colţ de rai?
De ce eşti gata-ntotdeauna,
Mai mult decât îţi cer, să-mi dai?

Cuvinte n-am, doar lacrimi calde
Ce-mi curg pe-obraz necontenit,
Picioarele dorind să-ţi scalde;
Atât de mult Tu m-ai iubit…!

Publicat în crestin, Poezie. 1 Comment »

Un răspuns to “Cum poţi să-mi faci atâta bine? – poezie”

  1. Florica Ardelean Says:

    deosebita poezie,Domnul sa va binecuvinteze


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s