Viața (4)

singuratate
Seneca (Epistolae ad Lucilium) vede moartea ca o naștere. „Așa cum pântecul mamei ne ține nouă luni, pregătindu-ne, nu pentru acest pântec ci pentru viață, la fel și noi ne pregătim pentru adevărata viață… De aceea așteaptă fără teamă ceasul acela – ultimul ceas al trupului, dar nu și al sufletului. Ziua aceea, de care ți-e frică ca de un sfârșit al tuturor lucrurilor, nu este altceva decât ziua ta de naștere în eternitate.”

 

 

Ca să avem viață veșnică și să nu mergem la judecată, trebuie să ascultăm Cuvintele Domnului și să credem în Dumnezeu Tatăl care L-a trimis pe Isus în lumea noastră. Condiția vieții veșnice nu este credința în viața de dincolo, ci credința în dătătorul acestei vieți, nu în eternitate ci în Mântuitorul nostru Isus Christos și în Cel ce L-a trimis. Eternitatea este Isus Christos.