Trăiesc pentru Tine… – poezie

Sunt câini asmuțiți pe afară,
Sunt glasuri ce urlă în hău;
Sunt lupi, sunt hiene, sunt tigri
Ce caută să facă un rău…
 
mainiTrântit într-un colț la perete
Privesc năucit tavanul din casă
Lumina plăpândă aruncă trei umbre
Ce vor ca să stea cu mine la masă.
 
Potir de otravă se-așterne ‘nainte,
Ispită, în glas și-n vedere,
Dorință de vis și vis înspre moarte;
Amar e la fund, deasupra e miere.
 
Din mine se scurge o zeamă,
Puroi cu venin din Șeol;
O lacrimă prăvălită din ochi
Îmi cade-n tăcere în gol…
 
Și-apoi, când câinii lătrau mai nebun,
În noapte-am văzut o lumină,
O forță, ba mai mult de-atât,
Un bărbat spre mine-ncepuse să vină.
 
Și-apoi într-o clipă se stinse vacarmul
Și spinii din răni mi s-au dus;
Pe chip înflorea bucurie,
Pe buze, rosteam doar Isus...
 
Cu mâna-I cerească mă strânse la piept
Putere Să-mi dea de la Sine;
Întâia dată, atunci am rostit:
Isuse trăiesc pentru Tine…
05.04.2013.
(de Nica Ionel)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s