Groapa..

Într-o zi, un om a cazut într-o groapă. În ciuda eforturilor supraomenești, nu a mai putut să iasă afară. 
Trecând pe lângă marginea ei, pleiada prietenilor săi a comentat: 
Subiectivul: „Mă doare dupa tine” 

Obiectivul: „Omenește vorbind toți putem cădea”

Fariseul: „Numai oamenii răi cad în groapă”

Matematicianul: „Groapa are 2 metri, probabilitatea de a ieși afară este de 1,354 % ” 
Reporterul TV: „Dacă-mi poţi povesti amănunțit cum s-a întâmplat” 
Legalistul: „Îți meriți groapa” 
Cel ce se auto-compătimește: „Să vezi groapa în care am căzut eu” 
Optimistul: „Putea fi mai rău” 
Pesimistul: „Să vezi ce-o să urmeze” 
Trecând pe acolo Isus: S-a coborât, l-a apucat de mâna Și l-a scos afară…

Zilnic trecem pe lângă oameni cu probleme. Nepăsători. Indiferenți. Reci.

Săracii rămân mai departe cu castroanele goale, iar noi cu frigiderele burdușite de mâncare ce nu ne mai place. „La muncă, nu la întins mâna”, e sloganul comunist ce nu mai scăpăm de el.

Vecinii, vin să se-mprumute la noi. 100 de lei, o pungă de zahăr, o cană de ulei, o pâine. Insistă, deși de cele mai multe ori, le-am întors spatele. „Ăștia mai mult ne-împiedică”.

Preoții, păstorii, au nevoie de ajutorul nostru. Ca să lucreze bine, trebuie sprijiniți. Totuși nu ne place versetul „pe cine dă cu bucurie îl iubește Dumnezeu”, ci alegem „fiecare se descurcă cum poate”.

Morala: Ce-ar face Isus în locul nostru?