SĂRBĂTOARE LA BORLOVENII NOI

În trecut, în localitatea Borlovenii Noi, au fost câțiva credincioși care frecventau biserica din Borlovenii Vechi, însă, odată cu trecerea lor în veșnicie, mărturia Evangheliei s-a stins pentru o vreme. Începând cu 6 martie 2011, Biserica Creștină Baptistă Noul Legământ Bănia a început misiunea în localitate.

În fiecare duminică, păstorul bisericii din Bănia împreună cu grupuri de tineri au organizat întâlniri evanghelistice într-un spațiu amenajat în casa unui băiat credincios, care a crescut în orfelinatul Casa Dorca din Prilipeț. Pe lângă întâlnirile de duminică, s-au organizat seri de evanghelizare și au fost vizitate mai multe familii din sat. La întâlniri veneau două surori membre în biserica din Borlovenii Vechi, care locuiesc la un sălaș din apropierea localității și câțiva localnici. În mod deosebit, Domnul a atins inima unei tinere, Milosav Nicoleta, care a început să frecventeze adunările credincioșilor și se arăta interesată de mesajul Evangheliei. Casa ei a devenit asemenea cu cea a Lidiei, fiind deschisă oridecâteori o vizitau frații. Duhul Domnului a început să transforme tot mai mult viața ei și încetul cu încetul și soțul a devenit interesat de lucrurile spirituale începând să vină la întâlniri.

Așa cum scrie Scriptura și cum era de așteptat, au fost și mari împotriviri din partea preotului și a câtorva săteni. Așa se face că într-o seară de evanghelizare, un răufăcător, probabil instigat de cineva, a îngăurit cauciucurile la patru dintre mașinile fraților care participau la întâlnire. De asemenea, în mai multe rânduri s-au făcut reclamații la Primările și la Poliție, iar cetățenii care au venit la adunare au fost apostrofați și amenințați.

Lucrarea a fost începută sub călăuzirea clară a Domnului și dacă Domnul a fost de partea credincioșilor, nimeni nu a putut să le stea împotrivă.

În noiembrie 2011 s-a cumpărat un imobil care să fie amenajat ca și Casă de rugăciune, cu ajutorul Bisericii Speranța din Arad. Lucrările de amenajare au început la 1 mai anul acesta si de atunci, frații din Bănia cu ajutorul unor frați din Gârbovăț, Eftimie Murgu, Lăpușnicu Mare, Borlovenii Vechi au muncit necontenit. E o minune a Domnului și o uimire pentru locuitorii din Borlovenii Noi că lucrarea se apropie de final în numai cîteva luni. Și în sensul acesta, casa familiei Milosav a fost o mare binecuvântare, aici pregătindu-se zilnic hrana pentru muncitori, care uneori au fost în număr de 15 -20. Unitatea fraților din Almăj s-a văzut atât la lucru cât și în sprijinul de alimente pe care l-au dat bisericile din zonă.

Efortul fraților a fost răsplătit din plin cu o mare sărbătoare, Duminică 2 septembrie 2012, când a avut loc primul botez nou testamentar din istoria localității. Familia Milosav, Bogdan și Nicoleta, a pășit în apa botezului, în Legământ cu Domnul, alături de fr. Hînda Cristian, păstorul bisericii din Bănia, într-un cadru natural superb, în prezența unei audiențe de peste 400 de persoane, frați de pe Valea Almăjului și Valea Crainei și locuitori din localitate.

La această bucurie au fost mai mulți frați păstori: fr. Vrăncuța Ianăș și fr. Petruț Pavel (păstori pensionari, care în trecut au misionat aici), fr. Lopătiță Lica (Gârbovăț), fr. Dobren Ion (Eftimie Murgu), fr. Fișteag Daniel (Bozovici), fr. Hergane Lucian (Țerova) și fr. Duma Vasile (Criciova).

Fanfara Bisericii din Eftimie Murgu a dat slavă Domnului prin cântare  și  grupul Bisericii Speranța din Reșița a condus închinarea.

Pentru tot ce s-a făcut până acum spunem și noi ca psalmistul: “Nu nouă, Doamne, nu nouă, ci Numelui Tău dă slavă!

Hânda Cristian, pastor

Publicat în Anunţ. Leave a Comment »

Egoistul

POVESTEA EGOISTULUI
După ce a trăit o viaţă plină de egoism, în care nu s-a gândit decât la el, nepăsându-i de cei din jur, un om a ajuns în iad. Cât de mult s-a căit atunci pentru tot ce făcuse! Dar era prea târziu. Chinuindu-se zi şi noapte în flăcările iadului, se ruga în continuu:

– Iartă-mă, Doamne, am greşit, dar acum m-am lecuit. Nu mai sunt egoist deloc, ajută-mă, Doamne, că m-am schimbat şi nu mai am pic de răutate în mine!
În timp ce se ruga el, a apărut deodată un înger, care i-a spus:
– Bucură-te omule! Dumnezeu ţi-a ascultat rugăciunea şi vrea să-ţi dea o şansă să vii în rai, dar oare te-ai schimbat cu
adevărat?
– Sigur că da – zise omul cu nerăbdare – sigur că m-am schimbat!
– Bine! – a mai spus îngerul. Vezi firul care coboară cum spre tine? Dacă te vei urca pe el, vei ajunge în rai şi vei scăpa de chinurile de aici.

Nespus de bucuros, omul a început să se caţăre pe firul ce atârna deasupra iadului, numai că, pe măsură ce se urca, a băgat de seamă că firul se subţia din ce în ce mai tare. Când s-a uitat dedesubt, să nu-şi creadă ochilor! Mulţi păcătoşi se atârnaseră de firul său încercând cu disperare să scape din flăcările iadului.

– Ce faceţi?! – strigă omul speriat. Daţi-vă imediat jos, o să se rupă firul şi o să cad iarăşi. Daţi-vă jos, n-auziţi?! – ţipa omul cu disperare şi începu să-i lovească cu picioarele. În clipa aceea, firul s-a rupt şi au căzut cu toţii.
– Of, îngerule, uite ce mi-au făcut ceilalţi! Spune-i lui Dumnezeu să-mi trimită alt fir, ca să scap odată de aici!
– Nu se poate! – i-a răspuns îngerul.
– Cum aşa ? Doar n-am nici o vină, firul s-a rupt din cauza lor!
– Ba nu, firul s-a rupt din cauza ta şi a invidiei tale! Firul acela era firul credinţei şi ar fi putut ţine şi tot iadul dacă ai fi avut încredere în cuvântul lui Dumnezeu şi dacă nu te-ai fi gândit doar la tine. Ai spus că te-ai lecuit de egoism şi că acum îţi pasă de aproapele tău, dar nu este adevărat. Fiind la fel de păcătos şi rău, firul nu te-a ţinut; de aceea s-a rupt.
În viaţă nu va reuşi cel rău, cel zgârcit şi interesat doar de propria persoană. Poate că va strânge averi, dar în sufletul său cu ce se va alege? Dar cel ce îi ajută mereu şi cu dragoste pe ceilalţi, acela strânge în inimă comori cereşti, devenind om cu adevărat, căci om este doar cel ce trăieşte pentru oameni.