„CREDEM! CREDEM!”

Un acrobat şi-a făcut apariţia într-un mic orăşel şi a aşezat o frânghie bine încordată la zeci de metri deasupra unui râu cu ape repezi. El a uimit mulţimea prin talentul şi curajul lui, traversând de mai multe ori acel râu pe frânghie, alergând, umblând în mâini, mergând pe bicicletă şi împingând o roabă. Când i s-a părut că toţi sunt convinşi de abilitatea lui, acrobatul s-a adresat mulţimii:

-„Aş vrea acum să împing roaba aceasta de la un capăt la altul al frânghiei, având o persoană în ea. Credeţi că pot face aceasta?”

Toţi au început să strige:

-„CREDEM! CREDEM!”

Atunci acrobatul a întrebat:

-„Cine se oferă, să încercăm împreună?”

Tăcere deplină! Nimeni nu se oferă. Din spatele mulţimii apare un copil:

-„Eu mă ofer. Eu am încredere în tine!”

Înmărmurită, mulţimea îi urmăreşte pe cei doi încheindu-şi cu succes drumul atât de primejdios. Cineva se apropie de copil:

-„Nu ţi-a fost teamă?”

Copilul răspunde zâmbind:

-„Nu! Acrobatul este tatăl meu. Nu e prima dată când facem lucrul acesta împreună.”

Te încrezi tu în Dumnezeu, vrei să te laşi condus de El pe drumul greu şi primejdios al vieţii sau ai doar o formă de credinţă, lipsită de viaţă şi de putere, aşa cum aveau şi ceilalţi oameni din jurul acrobatului?